Galia
Galia a fost regiunea Europei de
Vest, includea nordul Italiei moderne, Franţa, Elveţia, Belgia occidentală,
părţi din Olanda şi Germania pe partea vestică a Rinului.
Sub comanda lui Brennus, galii
ocupă Roma în 390 î.Hr. O emigraţie apare şi în Tracia, în nordul Greciei, în
821 î.Hr. În Galia propriu-zisă, Vercingetorix rezistă eroic în faţa romanilor,
însă se predă, copleşit numeric, şi e ucis în închisoare după şapte ani. Galia
devine provincie romană, una dintre cele mai înfloritoare regiuni.
Galii
Galii sunt strămoşii
francezilor. Se ocupau cu agricultura şi creşterea animalelor, erau vestiţi
pentru arme, unelte şi podoabe lucrate de
ei înşişi. Potrivit legendelor, ei au fost primii care au utilizat
săpunul în Europa Occidentală. Le plăcea curăţenia.
Locuinţele galilor erau rotunde
ca formă, construite din lemn şi acoperite cu stuf. În jurul caselor, aveau adăposturi speciale
create pentru animale.
Erau adevăraţi artişti ce făceau
sculpturi, bijuterii etc. De altfel, erau nişte războinici foarte buni ce au
ajuns să cucerească până şi Roma în anii 400 î.Hr.
Aşezaţi în Europa vestică, în
Franţa de astăzi, Galia se numea şi „ţara pădurilor”, datorită bogăţiei
arborilor din această zonă.
Galii se ocupau cu creşterea
animalelor, agricultura, erau foarte buni meşteşugari, prelucrau fierul (de la
care iau şi geto-dacii exemplu), cunoşteau roata olarului, făceau comerţ în
întreaga Europă şi regiuni îndepărtate, şi erau foarte apreciaţi pentru armele,
podoabele lor.
Galii se îmbrăcau cu ţesături
din lână şi in. Bărbaţii purtau pantaloni largi, pe care îi legau cu o centură,
în timp ce femeile aveau rochii lungi, pe care le pridnmeau la mijloc. Peste
tunică, aceştia purtau o manta lungă din lână.
Îşi vopseau îmbrăcămintea cu
ajutorul plantelor, iar în picioare, ei purtau opinci din piele.
Obiceiurile galilor
Galii
erau cunoscuţi pentru marele lor curaj. Obişnuiau să plece la luptă fără
îmbrăcăminte sau arme şi unelte care să îi protejeze, astfel dovedind cât de
curajoşi erau. Ulterior, ei îşi confecţionează haine care să le protejeze
corpul şi coifuri pentru cap.
Galii trăiau în triburi conduse
de un şef numit pe timp de un an. De obicei, tinerii gali purtau barbă şi
plete, cel puţin până răzbeau întâia oară în faţa unui duşman.
Acest popor e foarte bine
cunoscut pentru curăţenia sa.
Galia Cisalpină
Galia Cisalpină e o regiune a
Galiei situată dincoace de Alpi. Provincie a Republicii Romane situată în
nordul Italiei de astăzi, Galia era guvernată de la Mutina, unde Spartacus l-a
învins cîndva pe Gaius Cassius Longinus.
Această provincie se uneşte cu
Italia în jurul anului 42-43 î.Hr., ca plan de „italicizare” dus de Octavian în
timpul celui de-al doilea triumvirat.
Gallia Transalpină
Gallia Transalpină e o provincie
romană din zona Languedocului şi Provenţei de astăzi din sudul Franţei. Numită
şi „Provincia Nostra” de către romani, ea mărginea direct cu Italia, oferind
statului multe avantaje precum controlul rutelor terestre între Italia şi
Peninsula Iberică, un tampon împotriva atacurilor asupra Italiei şi controlul
rutelor comerciale de pe valea Ronului.
Gallia Transalpină devine
provincie în 121 î.Hr.
Gallia Lugdunensis
Gallia Lugdunensis e provincie a
Imperiului, în Franţa de astăzi. Se întindea de la Sena la Marna, unde era granişa
cu Gallia Belgica, până la Garonne în sud-vest, la graniţa cu Gallia Aquitania.
Gallia Lugdunensis e provincie
imperială, guvernată de proconsul.
Gallia Aquitania
Gallia Aquitania e provincie a
Imperiului din sudul Franţei de astăzi, mărginită de Gallia Lugdensis,
Transalpină şi Hispania. Această provincie devine imperială, sub comanda unui
fost praetor, dar fără a avea vreo legiune.
Gallia Belgica
Gallia Belgica e o fostă
provincie romană aflată în zona în care sunt Olanda, Beliga si Luxembrug,
nord-estul Franţei şi vestul Germaniei. Populaţia erau triburi germanice şi
celtice, denumiţi cu toţii belgi. Graniţa cu Galia era la râurile Marna şi
Sena.
Druizii
Druizii sunt membrii ai biseriicii
precreştine. Această biserică se găsea în vestul Europei, Marea Britania şi
Irlanda până atunci când romanii, rivali ai creştinităţii, o distrug.
Druizii făceau parte din cultura
tribului, cu mai multe îndeletniciri: vraci, preoţi, administrator, profesori.
Atât bărbaţii, cât şi femeile puteau fi vraci.
Galia era ocupată de două categorii
de oameni: druizii şi cavalerii. În anumite perioade, druizii se aşezau să
judece în ţinutul canutilor, în central Galiei. De obicei, druizii nu iau parte
la războai,e nu plătesc impozite, sunt scutiţi de serviciul militar şi sarcini
similare.
Aici, la druizi, se spune că se
învăţa pe derost versuri, unii studiind chiar şi douăzeci de ani. Druizii nu
sunt de acord cu păstrarea religiei lor scrisă, deşi celelalte triburi
utilizează alfabetul grecesc.
În opinia lor, sufletul nu piere,
ci trece, după moarte, în alt corp. Numele de druid vine de la “dru(i)d”,
stejar, simbol al puterii la aceştia.
Sursa: wikipedia.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu